Rostalgia I: bonanza acasa la mini
Pe langa treaba cu redirectionarea (scop deja atins), un alt raison d’etre pentru acest blog ar fi publicarea pozelor cu mine. Chestia care nu ma incanta in mod deosebit.
Dar ce m-ar incanta ar fi reconstituirea unora din detaliile vietii traite in tara.
Prima care-mi vine in minte este apartamentul cumparat de parintii mei in Bucuresti, in Drumul Taberei. Am crescut intr-un bloc alb, de 4 etaje (mai “valoros” decat cele de 10-12, Z-urile, care il inconjurau, cica). Avea un hol principal (am impresia ca asta facea camerele decomandate) antreu si debara cand intrai, bucatarie cu camara, sufragerie, dormitor mare (al parintilor) cu balcon, dormitorul meu, mai mic, o baie mica, dar suficienta sa-mi fac “laborator foto) si in hol, langa baie, aveam o soba cu motorina. Pe jos aveam linoleum iar geamurile erau cu rama metalica; cel de la sufragerie era crapat de cand ma stiu si lipit cu scotch tape, care nu numai ca nu se gasea, dar mai trebuia si inlocuita.
Prima bucata de mobila era cea din antreu. Parea facuta special, poate de bunicu’, poate de altcineva – nu mai stiu. Sus, dulapuri, niste cuiere de haine faine si un dulap de haine de strada si pantofi. Era si o oglinda mare cu dulapior dedesubt, unde tineam creme si perii de lustruit pantofii.
In bucatarie, o masa anosta cu scaune revopsite alb, destul de solide si parca si unul sau mai multe taburete. Masa si scaunele erau pe dreapta, apoi venea usa camarii, apoi frigiderul cu un dulap deasupra (si intre un radio, cu o mataraie de fire si cordoane de alimentare in spate), peretele opus usii de intrare era practic geamul cu corcodus, in coltul din stanga aragazul (cu gaze, evident), apoi intre aragaz si chiuveta (care era imediat in stanga cum deschideai usa) un counter cu dulap deasupra si alt storage de cratite dedesubt (deasupra, farfurii). Alt raft de condimente deasupra mesei, si gunoiul intr-un fel de dulap, sub chiuveta.
Sufrageria era maricica si geamurile mari, din care unul crapat, dedeau spre un visin, pe care l-am iubit mult mai mult decat pe corcodus. Intotdeauna mi-au placut fructele acre, dar corcodusul era prea de tot. As fi preferat niste mere verzi si mari, Granny Smith. Eram suficient de binecuvantati cu traiul la etajul I, totusi.
Sufrageria avea o sofa cu un aspect ieftin, simpla, cu perne mari si grosiere si fotolii asortate, o masa rotunda care se extindea intr-una ovala si scaune maro inchis, solide, bine facute, Bonanza. Restul mobilei era parca un maro mai deschis in combinatie cu alb. Sofa era pe peretele opus usii, cu o oglinda rotunda deasupra si ceva tablouri, parca, si un corp de biblioteca in colt, opus mesei si scaunelor. Pe jos, un covor persan. in fata sofa(lei?) era un alto corp de biblioteca, mai fain, pe rafturile caruia tineam cartile mai aratoase – Petit Larousse, Quillet Flammarion si alte carti in colectii, cum ar fi clasicii francezi, dar si Livre de Poche (aceasta din urma nu era ceva nemaintalnit, dar in Romania era “high class”, ca McDonalds, gen). Si undeva la nivelul sofa un televizor “Modern”. In timp, am adaugat un magnetofon Tesla B 115, cu niste boxe uriase, negre, romanesti "Meloman Hi-Fi" si o intreaga colectie de benzi de muzica inregistrata de un jmeker: ORWO, AGFA, BASF.
Mobila din dormitorul mare consta intr-un pat “rabatabil” in sensul ca puteai sa-i ridici jumatatile in sus precum usile unui Delorean, cu noptiere lacuite care mai tarziu au devenit suporturi pentru boxele uriase, dulapuri asortate cu noptierele si capul patului, si un corp de biblioteca ce nu se prea potrivea, un care am pus cartile importante dar urate – sute de bpt (biblioteca pentru toti – carti mici, numai text, nicio ilustratie). Si, desigur, balconul “inchis”, unde tineam iarna butoaiele de motorina si inainte de asta acvariile cu hamsteri, cand cresteam.
Desigur, camera mea era intreaga Bonanza, o combinatie a ceea ce se vede in poza.
Cum intrai, 3 corpuri maro deschis pe partea dreapta. Parca doua aveau usile care sunt la poza 1 in mijloc, si un raft precum al treilea din 1 dreapta, sau doua cu rafturi si unua cu usi, cate trei sertare fiecare ca in 2 si usite jos ca in poza 2 corpul din mijloc. Seamana cu poza 3, atat doar ca erau 3 corpuri, nu doua, si cel cu rafturi (fara usite sus) para nu avea mini-balustrada. Seamana si cu 4, dar cele 3 corpuri din mijloc nu erau incadrate de sifoniere. Aveam totusi un sifonier in coltul din stanga indepartat (cum intrai) si era verde parca, asa cum e poza 5. Tot verde era si “biroul” care de fapt era o masuta de cosmetice pentru doamne / domnisoare, cam ca-n poza 7 dar verde, fiindca asa-zisul pupitru se deschidea si avea o oglinda inauntru. Plus ca era nitel instabil si se hatana mereu. Dar era sub geam si eram aproape intotdeauna insipirat cand scriam la el.
In stanga era patul Bonanza, cu o saltea cam tare (dar nu ma deranja). Intre pat si perete, bunicu’ parca facuse o mini-saltea de paie. Si mai aveam un ursulet care semana leit cu cel al lui Mr Burns din Simpsons doar ca era galben.
Intreaga “mobilare” a fost probabil gandita de mama si pusa in scena cu ajutorul lui Doris, care facea asta (decor) pentru un teatru in mod profesionist.
Comentarii
Trimiteți un comentariu
You may also comment in English on Twitter @AndreiZodian or Facebook / Meta on the same